O nouă dezbatere despre „starea agriculturii românești în contextul integrării europene” a adus la aceeași masă crescători de animale și reprezentanți ai sectorului, care au vorbit deschis despre abuzuri, lipsa despăgubirilor și politici considerate greșite, cu impact direct asupra siguranței alimentare a României.
Întâlnirea, coordonată de europarlamentarul neafiliat Luis Lazarus, a avut loc în prezența crescătorilor de ovine, a liderilor de asociații și a altor reprezentanți ai zootehniei. Discuțiile au fost tensionate, multe intervenții descriind una dintre cele mai dificile perioade din zootehnia românească din ultimii ani.
Întâlnire tensionată pe tema „Starea agriculturii românești”
În cadrul noii ediții a discuțiilor coordonate de Luis Lazarus, participanții au pus pe masă exemple concrete legate de:
Fermierii au susținut că aceste situații, cumulate, pot duce agricultura națională într-o zonă critică și pot afecta, pe termen lung, siguranța alimentară a României.
Un element esențial reclamat a fost lipsa dialogului real cu autoritățile. Au fost nominalizate instituții precum ANSVSA și structurile județene ale acesteia, acuzate de abuzuri administrative și decizii netransparente.
Exporturi blocate și dependență masivă de importuri
Unul dintre subiectele centrale a vizat interdicția prelungită a exportului de ovine, impusă pe fondul suspiciunilor de pestă a micilor rumegătoare.
Fermierii au afirmat că:
În paralel, s-a discutat despre carnea de porc. La dezbatere s-a menționat că România importă aproximativ 85% din carnea de porc pe care o consumă. Producătorii locali au pus această situație pe seama unei politici agricole considerate incoerente, care, în viziunea lor, favorizează marfa adusă din alte țări, în detrimentul producției interne.
Sacrificări în masă și fermieri lăsați fără despăgubiri
Cel mai grav caz prezentat a fost cel al mai multor crescători din județul Olt, cărora li s-au sacrificat integral efectivele de oi și capre, fără ca proprietarii să primească despăgubiri.
Fermierii au relatat că:
Mărturiile au inclus descrieri dramatice: animale împușcate în gospodărie, transport fără măsuri stricte de dezinfecție, proprietari amendați și, ulterior, declarați neeligibili pentru despăgubiri.
Crescătorii au spus că au așteptat termenul legal de 90 de zile pentru plata despăgubirilor, pentru ca la final să primească un refuz administrativ.
Impactul economic a fost prezentat ca fiind devastator, mai ales acolo unde:
Probleme vechi: pășuni, legea vânătorii și lipsa forței de muncă
Discuția nu s-a limitat la criza sanitar-veterinară. Participanții au readus în atenție și alte probleme structurale ale sectorului:
Crescătorii au descris sistemul birocratic drept împovărător și au spus că verificările se concentrează mai mult pe sancționare decât pe prevenție și îndrumare.
În acest context, au cerut:
Suspiciuni privind utilizarea fondurilor europene
O altă temă sensibilă a fost modul în care sunt folosite fondurile europene destinate sectorului ovin, inclusiv cele pentru programele de ameliorare genetică.
Liderii de asociații au afirmat că:
A fost criticată și lipsa unei strategii coerente din partea Ministerului Agriculturii, în special în privința sprijinului pentru desfacerea producției autohtone.
Exemplele prezentate au inclus:
Miza: siguranța alimentară și viitorul satului românesc
Deși tonul intervențiilor a fost adesea vehement, participanții au subliniat că miza discuției este una strategică.
Fermierii au avertizat că:
pot afecta, pe termen lung, siguranța alimentară a țării.
În plus, dispariția fermelor mici și mijlocii înseamnă:
Reprezentanții sectorului au subliniat că zootehnia nu înseamnă doar producție de carne sau lapte, ci și menținerea unui echilibru social în comunitățile rurale.
Fermierii cer dialog real, transparență și despăgubiri plătite la timp
Concluzia întâlnirii a fost că, în lipsa unui dialog autentic între fermieri și autorități, tensiunile riscă să se acutizeze.
Crescătorii au cerut:
Participanții au subliniat că problema depășește cazul punctual al crescătorilor de ovine din județul Olt. În opinia lor, este vorba despre direcția în care se îndreaptă agricultura românească și despre capacitatea statului de a-și proteja producătorii.
S-a atras atenția că, dacă nu apar soluții concrete, nemulțumirile din sector ar putea alimenta mișcări sociale mai ample. Fermierii au ținut să precizeze că nu cer privilegii, ci:
Europarlamentarul Luis Lazarus, apel către instituțiile europene și critici la adresa politicienilor
Luis Lazarus a declarat că, în calitate de europarlamentar, a sesizat Comisia de Agricultură a Parlamentului European cu privire la situația fermierilor români. Totuși, acesta a afirmat că problemele „nu par rezolvabile”, pentru că, în opinia lui, politicienii nu mai sunt interesați de ceea ce urmează să se întâmple cu siguranța alimentară a României.
Lazarus s-a arătat nemulțumit și de faptul că:
În intervenția sa, acesta a formulat, sub formă de întrebări, o serie de critici referitoare la:
În concluziile sale, europarlamentarul a afirmat că, în ultimele trei decenii și jumătate, politica agricolă a României nu a avut și nu are o viziune sau o strategie clară pentru viitor, atâta timp cât nu există un dialog real cu fermierii.
De ce contează aceste teme și pentru Ilfov
Pentru cititorii din Ilfov, multe dintre problemele descrise – lipsa forței de muncă în mediul rural, presiunea importurilor, dificultățile fermelor mici și mijlocii – sunt resimțite și în fermele din jurul Bucureștiului.
Interdicțiile la export, lipsa despăgubirilor și o politică agricolă percepută ca instabilă pot afecta:
În acest context, dezbaterea coordonată de Luis Lazarus, relatată în ediția din 24 februarie 2026 a „Jurnalului de Ilfov”, ridică întrebări importante și pentru fermierii din Ilfov, care depind la rândul lor de predictibilitate, despăgubiri corecte și politici agricole care să susțină producția locală.